Principalele
modificari in NOUL COD FISCAL 2016
Modificari
Impozit pe profit
1.
cota impozitului pe dividende scade de la 16%
la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;
2.
introducerea definitiei pentru termenii “retinere
la sursa” si pentru “impozite si contributii sociale cu retinere
la sursa”, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale 363/2015
prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii
fiscale a fost declarat neconstitutional;
3.
simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de
protocol deductibile si a rezervei legale, prin raportare la
rezultatul contabil, fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile
si cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% ramanand aceeasi;
4.
rezerva legală se determina prin raportare la
rezultatul contabil (fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si
cheltuielile aferente acestor venituri) si poate constitui element similar
veniturilor, impozitata ca atare proportional, in cazul reducerii
capitalului social;
5.
in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea,
limita de 30/00 din cifra de
afaceri a fost majorata la 50/00 din cifra de afaceri,
celelalte conditii ramanand neschimbate;
6.
cheltuielile sociale sunt deductibile
în limita unei cote de până la 5% (inainte, limita era de 2%),
aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
7.
in cazul deducerii ajustarilor pentru deprecierea
creantelor, a fost eliminata conditia conform careia veniturile
aferente creantelor trebuiau sa fie incluse în veniturile impozabile ale
contribuabilului;
8.
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a
creanţelor sunt deductibile si in cazul in care au fost
încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;
9.
ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot
fi considerate deductibile, daca se indeplinesc o serie de conditii
(inainte, acestea erau nedeductibile integral);
10.
modificari in stabilirea gradului de indatorare
calculat in vederea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs
valutar aferente anumitor imprumuturi; de asemenea, a fost redusa si
rata dobanzii utilizata pentru imprumuturile in valuta de la 6% la 4%;
11.
in cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9
scaune), pentru cheltuielile reprezentând diferențe de curs valutar
înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing , limita de 50%
se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, si nu
asupra cheltuielilor inregistrate;
12.
câştigurile sau pierderile rezultate din
vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor de transport
supuse limitarii de amortizare nu se determina in functie de valoarea fiscala a
acestora, diminuata cu amortizarea fiscala ci se tine cont de valoarea
contabila neamortizata;
13.
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile române/străine
sunt deductibile daca sunt aferente contractelor încheiate cu aceste
autorităţi;
14.
cheltuielile efectuate în numele unui angajat la
schemele de pensii facultative si cu primele de asigurare voluntară
de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent
de suma (daca insa se depaseste limita de 400 euro/participant pentru fiecare
dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depasesc acele limite sunt
considerate venituri salariale);
15.
introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile
cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe
amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile
sa fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost asigurate, se
accepta si daca au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii
si daca au termen de valabilitate/expirare depăşit);
16.
cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă,
indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de
corupţie sunt considerate nedeductibile;
17.
cheltuielile deductibile sunt considerate cele
efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, eliminandu-se
lista de exemple din vechiul Cod fiscal (cheltuielile de transport şi de
cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori,
cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării
firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile
pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau
noi, participarea la târguri şi expoziţii etc);
18.
modificarea termenului de depunere a
Formularului 014 pentru entitatile care opteaza sa isi modifice anul fiscal
(„15 zile de la data începerii anului fiscal modificat”, in loc de „cel puțin
30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat”);
19.
in cazul celor care isi modifica anul fiscal,
dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în
termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare
celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care
se datorează obligația fiscală;
20.
eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei
speciale de impozit de 5% a celor care desfăşoară activităţi de natura pariurilor
sportive;
21.
deducerile fiscale prevăzute in cazul cheltuielilor
de cercetare-dezvoltare NU se recalculează în cazul nerealizării
obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
22.
in cazul scutirii de impozit a profitului
reinvestit, a fost introdusa o noua categorie de active (calculatoare
electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de
control și de facturare, precum și în programe informatice – clasa 2.2.9 din
Catalog);
23.
la aplicarea facilitatii constand in scutirea de
impozit a profitului reinvestit, in situatia în care în trimestrul în
care activele sunt puse în funcțiune se înregistrează pierdere contabilă,
iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează
profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu
se recalculează;
24.
dividendele primite de la o persoană juridică română
sunt neimpozabile, eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1
ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte dividendele trebuie sa
deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum
10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
25.
noi modificari in categoria veniturilor
neimpozabile;
26.
cultele religioase, instituţiile de învăţământ
particular acreditate, precum şi cele autorizate si asociaţiile
de proprietari sunt eliminate din categoria entitatilor scutite de impozit
pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi considerate nedeductibile;
27.
corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in
cazul erorilor inregistrate in contabilitate (semnificative sau
nesemnificative);
28.
se introduce termenul de „tranzacţii
transfrontaliere”, iar cele care sunt calificate ca fiind artificiale de
organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a
convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
29.
in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se
stabileste tinand cont de noi conditii.
30.
in cazul contribuabililor care aplică sistemul de
declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate
trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se
declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de
25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
Modificari
Microintreprinderi
1.
entitatile care desfasoara activităţi de
explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor
naturale NU pot fi microintreprinderi;
2.
dacă se depaseste plafonul de 65.000 euro sau
ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în
veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datoreaza
impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile
obtinute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si
nu de la începutul anului
fiscal cum se proceda anterior;
3.
introducerea unei cote de impozitare reduse de 1%,
cu indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si
perioada de angajare;
4.
modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii
veniturilor din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de
valoare, doar daca au fost recunoscute in categoria cheltuielilor nedeductibile
la calculul profitului impozabil;
5.
adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve
reduse sau anulate (din reevaluare, din facilitati fiscale), care au
fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost
impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de
impozit pe profit;
6.
modificarea regimului de la impozit profit la
impozit pe venit se comunica organului fiscal până la 31 martie
inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului
urmator);
7.
persoanele juridice care se înfiinţează în
cursul unui an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent
aplicarea regimului microîntreprinderilor, in termen de 30 de zile de la
infiintare, menţiunea din cererea de înregistrare la registrul comerţului
nemaifiind suficienta;
8.
pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe
dividendele plătite, către o persoană juridică română, microintreprinderile
sunt obligate să aplice aceleasi prevederi ca si entitatile platitoare de
impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioada minima de 1 an).
1.
modificarea listei aferente veniturilor
neimpozabile;
2.
majorarea termenelor in care contribuabilul
trebuie sa notifice organului fiscal inceperea sau incetarea unei activitati de
la 15 zile la 30 de zile;
3.
reducerea impozitului pe dividende de la 16% la
5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;
4.
modificarea definitiei activitatilor independente,
in sensul includerii si a veniturilor din activităţi de producție;
5.
adaugarea unor noi elemente de cheltuieli
deductibile integral in cazul activitatilor independente;
6.
precizarea faptului ca deducerea
cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale obligatorii se efectuează
de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/
pierderii nete anuale;
7.
majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale
pana la 5% din fondul de salarii (in loc de 2%);
8.
cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt
deductibile în limita a 4.000 euro anual, in loc de 2% aplicata la o
baza de calcul;
9.
la calculul venitului net din drepturile de proprietate
intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota
de cheltuieli forfetara este de 40% (in loc de 20% si 25%);
10.
modificarea listei veniturilor
pentru care plătitorii persoane juridice sau alte entități care conduc
evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit
prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate; de asemenea, impozitul
final retinut de 16% nu se mai aplica la venitul brut, ci la venitul
brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz,
și contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.
11.
in cazul capitolului aferent veniturilor salariale,
posibilitatea de acordare a diurnei si administratorilor, nu doar
salariatilor;
12.
neimpozitarea tichetelor cadou acordate
acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paste, 1 iunie, Craciun si 8
martie);
13.
cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile
de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI salariatii,
nu doar pentru copiii angajatilor;
14.
eliminarea avantajelor sub forma utilizării în
scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în
cota de 50% din categoria avantajelor in natura;
15.
majorarea sumelor acordate sub formă de
deducere personală;
16.
copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi
întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se atribuie
fiecărui contribuabil în întreținerea
căruia/cărora se află aceștia;
17.
modificarea regulilor de determinare a
impozitului pe veniturile din salarii;
18.
in cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor,
inclusiv arenda, majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
19.
majorarea plafonului neimpozabil in cazul
veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in
urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de lei/an pana cand ajunge la
plafonul de 1.200 lei;
20.
in cazul veniturilor din transferul
proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica
organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea declarată este
inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către
camerele notarilor publici;
21.
majorarea termenului de recuperare a pierderii
fiscale de la 5 ani la 7 ani in cazul veniturilor obtinute din
activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi
agricole, silvicultură şi piscicultură.
Modificari
Contributii sociale
1.
includerea veniturilor din activitati
independente in categoria asupra carora se aplica contributia la
asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura
salariala;
2.
cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite
ocazii nu intra in baza de calcul a contributiilor sociale pentru TOTI
salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
3.
pentru persoanele fizice care realizează venituri
din activităţi independente în sistem real, baza lunară de
calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul
a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se
achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent
a 5 salarii medii brute;
4.
pentru veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza
lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi
cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra
venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori
câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se datorează
contribuția;
5.
obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea
cotei pentru contribuția individuală (10,5%) asupra bazelor de
calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS corespunzătoare
condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;
6.
incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul
veniturilor salariale, daca totalul veniturilor obtinute lunar este mai mare
decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS
individuală se calculează în limita acestui plafon;
7.
pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza
lunară de calcul al CASS o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte
valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv,
eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei;
8.
pentru veniturile din pensii realizate incepand
cu 1 ianuarie 2017, in situaţia în care venitul considerat bază de calcul depășeste
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală
se calculează în limita acestui plafon;
9.
incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul
veniturilor din activităţi independente, baza lunară de calcul
nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în
vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
10.
incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală in baza de
calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din
salarii, pensii sau alte activitati independente;
11.
in anul 2016, persoanele care realizeaza
venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din dividende
NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă obtin venituri din
salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai
mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati
agricole;
12.
incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor
din dividende in baza calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine
venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa
plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;
13.
persoanele fizice care nu obtin
venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata
CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite
înregistrarea la organul fiscal competent;
14.
incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea
anuala a CASS este efectuata astfel: contribuţia anuală la asigurarile
sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5%
asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul
asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate
fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici
mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită
cu 12 luni;
Modificari
TVA
1.
incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va
scadea de la 24% la 20%, iar incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la
19%;
2.
introducerea taxarii inverse in cazul clădirilor,
părţilor de clădire şi a terenurilor de orice fel, pentru a căror
livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;
3.
introducerea taxarii inverse, pana la 31
decembrie 2018, in cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC,
laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite
integrate;
4.
modificarea definitiei activelor corporale
fixe, in sensul ca sunt incadrate toate imobilizarile corporale;
5.
modificarea definitiei bunurilor de capital si
implicit a regulilor de ajustare a TVA in cazul acestora, in sensul ca
in categoria bunurilor de capital intra si activele cu durata de
amortizare mai mica de 5 ani;
6.
modificarea componentei plafonului de scutire de
220.000 lei;
7.
ajustarea bazei de impozitare in cazul
creantelor neincasate se face si in cazul punerii în aplicare a unui
plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată,
nu doar in urma inchiderii procedurii falimentului;
8.
introducerea unei prevederi conform careia baza
de impozitare a bunurilor de natură alimentară al căror termen de consum
a expirat şi care nu mai pot fi valorificate va fi stabilita intr-o
procedura stabilita prin normele metodologice;
9.
introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in
cazul livrarii de manuale şcolare, cărţi, ziare şi unele reviste, precum si
pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc,
pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de 9%;
10.
incadrarea evenimentelor sportive in
categoria operatiunilor pentru care se aplica TVA redusa de 5%;
11.
modificarea plafonului de la 380.000 lei la
450.000 lei, in cazul aplicarii cotei reduse de TVA de 5% pentru
locuintele sociale;
12.
se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de
constructii noi;
13.
introducerea unor prevederi pentru o serie de
situatii cu care se pot confrunta entitatile care aplica pro-rata;
14.
prevederi mai clare cu privire la momentul in
care radierea din ROI este efectuata;
15.
reguli noi si extinderea categoriilor de persoane
care tebuie sa aplice pro-rata;
16.
exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel
mult 1 an de la primirea facturii de corectie de catre beneficiarul
operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit TVA colectată
furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;
17.
nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data
înscrierii organului fiscal la masa credală, a TVA cumulată de plată
cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală;
18.
nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul
Decont de TVA depus după data deschiderii procedurii de insolvență,
fiind obligatorie solicitarea rambursării de TVA prin corectarea
decontului perioadei fiscale anterioare;
19.
eliminarea prevederilor referitoare la
răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei;
20.
posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare
a TVA pe baza unei notificări depuse la autorităţile fiscale;
21.
atunci cand este obligatorie ajustarea bazei
impozabile, iar furnizorul nu emite factura de corecţie, beneficiarul
trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei deductibile, cel
târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit
evenimentele respective;
22.
se elimină termenul până la care NU se face
plata TVA în vamă pentru persoanele care au obținut certificate de la organele
competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind
procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a TVA si
de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;
23.
eliminarea prevederii conform careia de la data de 1
ianuarie 2017, NU se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către
persoanele impozabile
înregistrate în
scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta
importurilor se va plăti la organul vamal.
Modificari
Impozite si taxe locale
1.
eliminarea taxei hoteliere;
2.
introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite
de impozit;
3.
consiliile locale pot hotărî acordarea unor
scutiri sau reduceri ale impozitelor;
4.
eliminarea prevederilor conform carora
persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează
un impozit pe clădiri majorat;
5.
clasificarea cladirilor in rezidentiale,
nerezidentiale si cu destinatie mixta;
6.
in cazul cladirilor rezidentiale detinute
atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra
valorii impozabile a clădirii;
7.
in cazul cladirilor nerezidentiale detinute
atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra
valorii clădirii;
8.
pentru clădirile nerezidenţiale detinute
de persoane fizice, valoarea impozabila trebuie stabilita prin raport de
evaluare daca aceasta nu a fost construita sau dobandita in ultimii 5 ani;
9.
daca valoarea unei clădiri nerezidentiale
detinuta de o persoana fizica nu poate fi calculată, impozitul se
determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile
determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
10.
in cazul clădirilor cu destinație mixtă
aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea
impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu
impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
11.
in cazul persoanelor fizice, daca la adresa
clădirii cu destinatie mixta este înregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul
se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale;
12.
dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial
şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la
adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie, aceasta
va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc
cheltuielile cu utilitățile;
13.
pentru clădirile nerezidențiale detinute atat
de persoane fizice, cat si de persoane juridice, utilizate pentru activități
din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea
unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
14.
in cazul în care proprietarul clădirii este o
persoana juridica si acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a
clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
15.
este eliminata prevederea conform careia in
cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire,
consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către
locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice
locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi
declaraţii fiscale, în 30 de zile de la data terminării lucrărilor
respective;
16.
impozitul pe clădirile si terenurile aflate în
proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea
de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel
mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea
se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această
condiție;
17.
impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si
impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru întregul an fiscal
de persoana care are în proprietate activul la data de 31 decembrie a anului
fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai calculeze pe
fractiuni de an;
18.
impozitul pe cladiri si pe teren se plăteşte anual,
în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, insa
taxa pe clădiri/teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii
următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului
prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori
folosinţă;
19.
eliminarea prevederii conform careia NU se
datoreaza impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren
care este acoperită de o clădire;
20.
scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de
transport a autovehiculelor acționate electric si a mijloacelor de
transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;
21.
in cazul mijloacelor de transport hibride,
impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului
local;
22.
consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea
sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate
efectiv în domeniul agricol;
23.
modificarea prevederilor referitoare la cota de
impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia;
24.
autoritatile publice locale pot majora impozitele
locale cu pana la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul
fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;
25.
pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani
consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la
500% începând cu al treilea an;
26.
Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și
impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite,
situate în intravilan, criteriile de încadrare urmand a fi adoptate prin
hotărâre a Consiliilor Locale;
27.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul
oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele respective se indexează
anual cu rata inflatiei, până la data de 30 aprilie si nu o data la 3 ani cum
se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
NOUL COD DE PROCEDURA FISCALA 2016
Sanctiunile aplicate in cazul majoritatii
contraventiilor se reduc pentru
persoanele juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari, la nivelul celor
aplicabile persoanelor fizice.
Modificari
importante aduse:
a)
nivelul dobânzii scade de la 0,03% la
0,02%/zi de întârziere;
b)
nivelul penalității de întârziere
scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;
c)
pentru
obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate
incorect de
entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de
impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;
d)
aplicarea
penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor,
ci doar a penalitatii de intarziere;
e)
in
situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de
inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de
impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune
si sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei;
f)
in
cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza majorari
de intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau
fractiune de luna;
g)
introducerea
principiului „in dubio contra fiscum”, conform caruia dacă după
aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile
legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea
contribuabilului;
h)
introducerea
unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor
contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);
i)
extinderea situatiilor in care un contribuabil
poate fi declarat inactiv, ceea ce inseamna ca îi sunt aplicabile
prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv
nu pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;
j)
modificarea
termenului de prescripţie, in sensul ca acesta începe să curgă de la
data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care
se datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei in care
organul fiscal poate efectua o inspectie fiscala;
k)
perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la
sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile incadrarii in termenul
de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari;
prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria
celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii
3 ani fiscali a fost abrogata;
l)
durata efectuării inspecţiei fiscale este
stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45
de zile, in functie de categoria de contribuabil la care se refera;
m)
contribuabilul
are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la
constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile
lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul
era de 3 zile lucratoare);
n)
durata
efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de
control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare
de 30 de zile;
o)
contestaţia
formulata se depune în termen de 45 de zile de la data
comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior,
termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de
soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei;
p)
suspendarea executării actului administrativ fiscal
încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în
anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de
zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației;
q)
in
situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni
de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei
de contencios administrativ competentă pentru anularea actului.
La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele în care procedura de
soluționare a contestației este suspendată;
r)
reducerea amenzilor aplicabile
persoanelor juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor
mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru
majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor fiscale va
fi sanctionata astfel:
-
pentru
contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
-
pentru
persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si 1.000
lei;
s)
certificatul de atestare fiscală se emite în
maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, fata de 5
zile lucratoare cat se prevedea anterior;
t)
se
introduc prevederi suplimentare privind stabilirea raspunderii in solidar:
-
atragerea
răspunderii in solidar cu debitorul pentru anumite persoane, prevăzute la art
25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale perioadei
pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii răspunderii
solidare;
-
raspunderea acestor persoane se stabileşte prin
decizie emisă de organul fiscal competent pentru fiecare persoană
fizică sau juridică în parte, insa inaintea emiterii deciziei, organul
fiscal trebuie sa efectueze audierea persoanei, aceasta
avand dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5
zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a răspunderii
solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea este
nulă;
u)
modificarea
tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de la
echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în
ziua efectuării plăţii, astfel:
-
tariful
este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii,
pentru contribuabilii mari;
-
tariful
este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii,
pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.
v)
organul
fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie
de impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică
de 20 de lei; in situația în care decizia are ca obiect mai multe
tipuri de creanțe fiscale principale, plafonul se aplică totalului
acestor creanțe;
w)
regulile
de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la rambursare
de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu
obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:
-
obligaţiile
fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
- obligaţiile
fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal
central.
x)
introducerea
unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor
datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru
care perioada fiscală este anuală;
y)
măsurile
asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insa daca
titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6
luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea inceteaza
de drept; in cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la
un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația
să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult
2 zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în
cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția;
z)
precizarea
faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care contribuabilul are
obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a termenelor
pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de transfer,
precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin ordin
al preşedintelui ANAF.
