IMPOZITUL PE VENITUL
ANUAL GLOBAL
“VERSUS”–
IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL PE GOSPODĂRIE -
bugetul de stat câştigă sau pierde?
Târgu Jiu
Abstract:
Impozitul pe venitul anual global şi
impozitul pe venitul global pe gospodărie, două definiţii ale impozitului care
par să aibă foarte multe în comun şi ar fi trebuit să se asemene, dar prin
principiile lor de aplicare sunt total opuse, aplicarea celui din urmă neştiind
ce implicaţii va avea asupra impactului bugetar.
Cuvinte cheie: Impozit, venit anual global, venit
din gospodărie, venituri din salarii, consultant
fiscal, venituri, cheltuieli, deduceri.
Introducere
Pornind de la
titlul acestui articol, răsfoim în urmă actele normative şi vedemdacă există similitudini între cele două noţiuni:
impozitul pe venitul anual global şi impozitul pe venitul global pe gospodărie.
Primele
clarificări şi definiţii ale impozitului
pe venitul anual global au fost realizate şi publicate în 27 august 1999
prin O.G. 73/1999 – privind impozitul pe venit.
Aici, pentru prima dată este definită noţiunea de impozit pe venit anual
global ca fiind “suma datorată de o persoană pentru veniturile realizate
într-un an fiscal”[1]
şi căreia îi este aplicată o cotă de impozitare.
Tot în cadrul
acestei Ordonanţe de Guvern este stabilit ca şi componentă a venitului anual
global printre altele venitul din salariicăruia îi pot fi deduse o serie de
cheltuieli din el.
De asemenea,
este stabilit cine are obligaţia de a calcula şi de a reţine venitul din
salarii (în speţă “plătitorul de
salarii”, adică angajatorul ) şi data la care se virează la bugetul de stat. Mai apare însă o noţiune nouă şi anume fişa
fiscală în baza căruia este calculat impozitul pe venitul din salarii.
În contextul
acestui act normativ mai este de remarcat faptul că, impozitul pe venitul din
salarii este calculat şi plătit lunar şi abia în anul următor, în baza fişei
fiscale sunt efectuate regularizări.
Aşa cum am spus,
pe lângă venitul din salarii mai avem venitul din activităţi independente,
venitul din cedarea folosinţei bunurilor, venitul din dividende şi dobânzi,
venitul din pensii precum şi alte venituri, toate fiind sub incidenţa
impozitului pe venit.
Concluzia de
moment, care rezultă din cele prezentate anterior, este faptul că avem un
impozit anual global care este plătit lunar şi ulterior, în anul fiscal următor
acesta este regularizat – reglat în funcţie de cheltuieli.
Impactul bugetar pe anul 2016 al
impozitului pe venit a fost de 27,3 miliarde lei[2]
din care impozitul pe salarii a fost de 20,9 miliarde lei, mai mult faţă de anul 2015 cu aproximativ 2 miliarde lei
pentru fiecare impozit şi anume: impozit pe venit 25,9 miliarde lei şi impozit
pe salarii 18,9 miliarde lei.
În anul 2017, se preconizează un impozit pe venit,
ca şi venituri curente ale bugetului de stat,
în sumă de 28,3 miliarde lei[3]
din care impozit pe salarii 24,7 miliarde lei.
Deci, se poate
spune fără menajamente că ponderea veniturilor la bugetul de stat în România
sunt cu precădere venituri salariale, care până în momentul de faţă inclusiv
anul 2017 sunt reţinute şi plătite de angajator.
Aşa cum au
precizat reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, la sfârşitul lunii
aprilie 2017 ar trebui să intre în vigoare”Codul economic” care va
cuprinde toate legile economice cu precădere Codul fiscal, Codul de procedură
fiscală, Legea societăţilor comerciale şi Legea evaziunii fiscale.
Odată cu apariția
”Codului economic” este introdusă o
nouă metodă de calcul a veniturilor nete din salarii și asimilate salariilor,
impozitarea acestuia făcându-se în baza venitului
net anual global pe gospodărie[4].
Practic nu ne apare un impozit nou sau o taxa nouă
ci doar un nou mod de calcul care se face în baza unei declarații de venit
global (declarație de impunere).
Primul dezechilibru care va aparea
în bugetul de stat va fi faptul că venitul net anual global pe gospodărie se va declara începând cu anul 2019,
până pe 25 mai și se va plăti în două
tranșe odată la depunerea declarației și o dată în 60 zile de la depunerea
acesteia. Altfel spus, va exista un
decalaj al plății acestuia de aproximativ un an și jumatate, care se speră de
actualul Guvern se va compensa prin fiscalizarea tot mai mare a diferitelor
activități comerciale și de servicii. De
asemenea, de la 01 ianuarie 2018 se
va aplica noua metodă de calcul pentru determinarea venitului net anual global
pe gospodărie.
Pentru a
clarifica problema impozitului venitului
net anual global pe gospodărie, vom structura prezentarea acestei noţiuni
fiscale în cele ce urmează sub formă de întrebări.
Cum se determină “venitul net anual global impozabil
pe gospodărie”?
Venitul ne anual
global (Vga) este calculat la nivelul fiecărei gospodării, el însumând toate
veniturile/câştigurile nete/brute obţinute de fiecare membru al gospodăriei din
România. Nu sunt luate în calculul
acestuia veniturile neimpozabile sau veniturile realizate de persoanele
scutite.
Determinarea plafonului
neimpozabil aferent gospodăriei[5]
se efectuează pe baza punctajului acordat în funcţie de numărul membrilor
gospodăriei.
Punctajul
acordat gospodăriei reprezintă numărul membrilor gospodăriei plus un punct.
Exemplu:
Avem familia X care are 3 membri.
Punctajulacordat va fi:
3 + 1 = 4
Plafon neimpozabil rezultat dintre produsul
punctajului acordat, 1.000 lei şi 12 luni:
4 X 1.000 lei X
12 luni = 48.000 lei
În acest caz,
dacă familia X nu va depăşi plafonul
neimpozabil de 48.000 lei atunci nu vor plăti impozit pe gospodărie şi mai mult
vor primi sub formă de alocaţie o sumă de 1.600 lei/an pentru fiecare copil
minor care urmează orele de curs.
Cum se defineşte “Gospodăria”?
„Gospodăria” reprezintă totalitatea persoanelor fizice înrudite sau
neînrudite, au un patrimoniu comun
pe care îl administrează împreună şi care locuiesc sau nu locuiesc împreună la
acelaşi număr cadastral.
Patrimoniu reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu
valoare economică[6],
a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi ce pot să
aparţină uneia sau mai multor persoane fizice.
Putem exemplifica astfel mai multe tipuri de gospodărie
şi anume:
·
O familie
altcătuită din soţ, soţie şi copii lor:
·
O familie alcătuită
din soţ, soţie, copii şi bunici;
·
O familie alcătuită
din soţ, soţie, copii, bunici, fraţi ce pot să locuiască în aceeaşi casă sau
pot să locuiască în case diferite şi împreună formează o gospodărie, locuind la
același număr cadastral;
·
Stundenţii care pe
parcursul anului locuiesc în căminele studenţeşti şi împreună au un patrimoniu
comun;
·
Două persoane care
sunt necăsătorite dar se gospodăresc împreună etc.
Concluzionând cele prezentate anterior se poate spune că
nu este obligatoriu ca toţi membrii să fie proprietarii imobilului
(patrimoniului) ci doar să se „gospodărească” împreună, locuind practic la
acelaşi număr cadrastral.
Cum se constituie“Gospodăria”?
“Gospodăria” este constituită în baza unei decizii
emisă de organul fiscal competent în 60 de zile de la depunerea cererii de
către membrii săi.
În cererea
depusă se vor trece toţi membrii care formează gospodăria, cu datele de
identificare ale acestora precum şi persoana care este desemnată reprezentantul gospodăriei. Orice modificare cu privire la componenţa gospodăriei
va fi notificată organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la
producerea ei.
Al doilea dezechilibru va apărea prin
faptul că, prin definirirea “gospodăriei”
din punct de vedere fiscal şi juridic, vor exista foarte multe situaţii în
realitatea aplicării acestuia în România, unul dintre exemple fiind acela că
sunt foarte multe persoane la ora actuală care nu şi-au declarat domiciliul de
flotant şi nu sunt luate în spaţiu, sau autoturismele încă figurează pe numele
lor dar sunt vândute de foarte mulţi ani, sau există contracte de închiriere
care nu sunt declarate la organele fiscale şi exemplele sunt foarte multe.
Se impune astfel
în prima fază a aplicării impozitului pe venitul net anual global pe gospodărie
o centralizare a întregii situaţii în momentul de faţă din România, practic un
recensământ, prentru a cunoaşte situaţia exactă de la care se pleacă.
Necesitatea introducerii impozitului pe venitul net
anual global pe gospodăriei!
Se urmăreşte în
primul rând stabilirea unui impozit în mod echitabil determinat
pentru fiecare persoană fizică, fiind luate în calcul deducerile fiscale
acordate acestora şi eliminându-se astfel discrepanţele de până acuma. Practic pentru 2 persoane aflate într-o
gospodărie, având un salariu minim va rezulta un impozit de plată mult mai mic
decât pentru 2 persoane aflate într-o gospodărie, având un salariu minim, care
una dintre ele mai deţine şi nişte contracte de închirie şi astfel va trebui să
plătescă mult mai mult.
În al doilea rând, prin deducerile fiscale acordate adică prin anumite
cheltuieli care sunt permise şi sunt deductibile este creat un mecanism
voluntar, ireversibil de fiscalizare a tuturor activităţilor cu „risc fiscal” de evaziuneşi determinarea inevitabilă a agenţilor economici de
conformare voluntară,practic de constrângere a „economiei negre”. Sunt astfel stimulate printre altele şi
serviciile medicale private, educaţia privată, asigurările de bunuri şi
serviciile în domeniul construcţiilor.
În al treilearând se crează noi locuri de muncă în sistemul privat, se
reduce povara fiscală pentru familiile cu venituri mici, se stimulează scăderea
analfabetismului prin acordarea de alocaţii copiilor care au absenţe mai puţin
de 10% din totalul orele de curs se crează astfel un „lanţ trofic” ce odată pus la punct va fi greu să fie distrus.
Aşa cum am prezentat şi în numărul 1 al Revistei de
specialitate C.E.C.C.A.R.ca propupunere de reducere a evaziunii fiscale deducerile cheltuielilor lunare ale
salariaţilor şi pensionarilor pe baza bonurilor fiscale aduse iată că
această metodă este aplicată cu succes în alte state şi a avut rezultate foarte
bune, spre exemplu în S.U.A. impozitul este denumit „TAX DAY” iar data de 18 aprilie a fiecărui an este memorabilă
pentru fiecare cetăţean american de a depune declaraţia fiscală.
În Franţa spre exemplu autorităţile fiscale percep
impozit de la orice tip de venit şi de la oricine indiferent dacă stai în mod
oficial, ai obţinut rezidență sau ai un „titre
de sejour”. Toate persoanele care
stau mai mult de un an de zile în Franţa sunt obligată la declararea tuturor
veniturilor. Declaraţiile fiscale „declarations fiscales” se pot completa
pe internet sau la ghişeu nu mai târziu de luna mai, pentru anul trecut, iar
plata impozitului se va realiza cu luna septembrie.
Calculul impozitului depinde de numărul membrilor
familiei, denumiţi „bucăţi”, de abateri „les abattements” la care ai dreptul
(exemplu: mănânci la serviciu şi te duci cu maşina ai dreptul la un
„abattement” între 1-10”, sau poţi aplica un „abattement” universal de 20%) şi
de deducerile fiscale permise.
Aşa cum a precizat şi autoarea „Karla Blog” în
articolul său publicat pe blogul personal, în Franţa o dată cu declararea
impozitelor sunt realizate evenimentente naţionale în media în care eşti
sfătuit cum să plăteşti în mod legal mai puţin impozit[7]. Chiar şi aşa, cu o povară fiscală de peste
47% la sută, cetăţenii îşi plătesc până la ultima centimă din impozitul datorat
la stat fiind mulţumiţi că banii cheltuiţii sunt pentru confortul lor de viaţă.
Am dat astflel căteva exemple şi
am făcut o paranteză pentru a arăta că nu suntem singurii care vom aplica un
astfel de impozit şi că în alte state acest impozit pe gospodărie, pe familie
sau cum mai este el denumit a dat şi dă foarte multe rezultate fiscale.
Care sunt cotele de
impozitare?
Pentru venitul net anual global pe gospodărie se aplică
două cote de impozitare şi anume:
·
0% pentru venituri mai mici de 2.000 lei pe
lună;
·
10% pentru venituri
mai mari de 2.000 lei pe lună.
Care sunt
cheltuielile deductibile?
În aplicarea
impozitului pe venitul net anual global pe gospodărie sunt deductibile
următoarele:
·
cheltuieli cu
medicamentele pentru boli cronice şi grave;
·
cheltuieli cu
construcţii de locuinţe, reabilitare termică, renovare;
·
cheltuieli cu
primele de asigurare şi sistemul privat de sănătate;
·
cheltuieli cu
asigurările de bunuri şi de locuinţe;
·
cheltuieli cu
fondul de pensii facultative;
·
taxele de
şcolarizare pentru copii în special din sistemul privat de sănătate;
·
cheltuieli cu
abonamente la dans, fitness, gimnastică, activităţi sportive;
·
cheltuieli cu
activităţi culturale de teatru, cinema, spectacole;
·
cheltuieli cu
activităţi non-profit;
·
cheltuieli cu
achiziţii de cărţi şi produse de papetărie;
·
cheltuieli cu
servicii balneo-climaterice, fizioterapeutice, kinetoterapeutice.
Care este termenul de aplicare, termenul de depunere
şi termenul de plată?
Termenul de aplicare a noii
metodologii de calcul este 01 ianuarie
2018.
Termenul de depunere a declaraţiei
fiscale este 25 mai 2019.
Termenul de plată a impozitului datorat pe
gospodărie:
·
½
din suma datorată la data depunerii declaraţiei;
·
½
din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei.
Cine va fi desemnat să completeze declaraţiile de
venit global?
Declaraţiile
privind venitul net anual global pe gospodărie vor fi completate, în numele
membrilor gospodăriei, fiind luate în calcul documentele justificative de cătreconsultanţii fiscali.
Prin formularea articolului 122*, alin. 1 din proiectul de Cod economic, au apărut o serie de
discuţii cu privire la câteva aspecte şi anume:
1.
“care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor
gospodăriei faţă de autorităţile publice…”[8]
acest lucru făcând referire la responsabilitatea
reprezentantului gospodăriei sau la responsabilitatea
consultantului fiscal cu privire la realitatea documentelor justificative
puse la dispoziţie.
2.
Obligarea consultanţilor fiscali de a li se aronda
un număr de gospodării aproximativ 200 din mediul urban şi 250-300 în mediul
rural.
3.
Apariţia a 35.000 de consultanţi fiscali noi care
vor fi selecţionaţi şi pregătiţi în cursul anului 2018, până cel tărziu la 01
decembrie de când se va face arondarea gospodăriilor. Plata acestora se va face de către Guvern, ca
şi medicii de familie şi vor avea 3 surse de venit:
·
Un
venit per capita reflectându-se în numărul de persoane din gospodăriile pe care
le gestionează;
·
Un
venit din comisioanele încasate pentru plăţile făcute în numele
reprezentanţilor gospodăriei şi care este cuprins între 2% şi 5%, comision
plătit de administraţiile fiscale
·
Un
venit din comisioanele rezultate ca urmare a plăţilor către diverşi operatori
privaţi pentru utilităţi şi care vor dori să îşi încasaze serviciile efectuate
cu ajutorul consultanţilor fiscale de la reprezentanţii gospodăriilor, comision
plătit de agenţii privaţi.
Având în vedere cele menţionate mai sus, sunt încalcate principiile
fundamentale ale profesiei de consultant fiscal precum şi condiţiile de
atribuire a calitaţii aşa cum sunt prevăzute în Ordonanţa nr. 71/2001 – privind
organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală citez:
“art. 1 Prezenţa ordonanţă constituie
cadrul juridic privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă
fiscală ca activitate independentă, de către persoanele care au dobândit
această calitate.”
Un semnal
de alarmă major este deja tras în sensul că profesia liberală de consultant
fiscal se poate transforma şi reîntoarce în timp, va involua la aceea de
“PERCEPTOR” şi aici voi cita un pasaj memorabil din cartea “MOROMEŢII” de Marin
Preda, capitolul XVIII:
“ – Cee, bă, ce cauți aici, de ce nu-ți plătești
impozitele? Ce, bă, vreai să ți le plătesc eu din buzunar?!”.
Având în
vedere că de selecţia, pregătirea şi plată acestor “consultanţi” se va ocupa
statul Român, atunci sintagma de consultant fiscal va trebui să
dispară obligatoriu din Codul
economic.
Ce noutăţi o să apară în Codul economic?
1.
Toate veniturile care au fost constatate de organele
fiscale şi a căror sursă nu a putut fi justificată vor fi impozitate cu 16%
2.
Impozitarea venitului din salarii se va face în
conformitate cu noile prevederi ale venitului net anual global impozabil.
3.
Veniturile din investiţii ca căror sumă este mai
mare decât echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu cota de 3%.
4.
Costul achiziţiei telefoanelor, abonamentele şi
altor servicii de telefonie vor fi deductibile.
Sunt discuţii şi propuneri ca şi hrana salariaţiilor să fie luată în
calcul la deducerea fiscală.
CONCLUZII
Amânarea la plată a cel puţin un an şi
jumătate a impozitului pe salarii va crea un deficit major, aşa cum am
prezentat anterior, de cel puţin 10 miliarde lei, deficit care va fi mărit cu
plata salariilor a 35.000 de “consultanţi fiscali”.
Recensământul tuturor gospodăriilor,
a bunurilor mobile şi imobile va fi un proces anevois şi de durată.
Principiile profesiei de consultant
fiscal vor fi încălcate foarte grav în acest context de proiect de lege.
Determinarea cheltuielilor
deductibile şi legalitatea documentelor sunt probleme foarte sensibile care
trebuie stabilite clar cine şi le asumă, răspunzând pentru ele.
În momentul de faţă nu există
pârghii, mecanisme de a determina persoanele fizice sa depună declaraţiile
fiscale şi nici să plătească impozitele datorate. Există familii care sunt în pragul
subsistenţei de la care nu se poate recupera nimic de către stat. De asemenea, sunt familii analfabete funcţional care nu conştientizează nedeclararea acestui
impozit pe gospodărie cât şi neplata lui.
Ajungem astfel în situaţia în care nu îşi vor permite să plătească un
“consultant fiscal” şi care la rândul lui nu le va întocmi declaraţia fiscală.
Nu există un sistem centralizat,
informatizat la nivel de România care să cuantifice aceste colectări fiscale la
bugetul de stat şi care prin pârghii să nu permită mai departe desfăşurarea
altor mecanisme.
Spre exemplu: obții venituri din salarii, chirii dar
totuși deții foarte multe amenzi neplătite la bugetul de stat (amenzi de
cerculație, parcare, impozite neplătite etc.) atunci dacă ipotetic vorbind eşti
găsit într-o bază de date comună, statul să te determine într-un fel să
plăteşti sau să îşi recupereze sumele, practic să îți retragă banii automat din
veniturile tale lunare sau să folosească alte pârghii:
·
Nu
beneficiezi de spitalizare gratuită până la recuperarea sumei;
·
Nu
îţi primeşte copilul la şcoală la fel până la recuperarea sumei;
·
Ai
făcut o tranzacţie de bani sau în natură pe care o blochează până la
recuperarea sumei etc.
Totuşi, luând ca exemple bune
experienţa altor state avem certitudinea că sistemul poate fi implementat cu
succes şi la noi în ţară, dar după ce a fost analizat şi pregătit în detaliu cu
specialişti în domeniu, profesionişti din profesiile liberale avocaţi,
consultanţi fiscali, notari, experţi contabili etc. cât şi organisme cheie ale
statului. De asemenea, ar trebui să
existe o dezbatere publică în care la fel să fie luată în calcul şi părerea
persoanelor fizice din teritoriu pentru a nu fi scapaţi diferiţi factori.
Ca
şi propunere în momentul de faţă, pentru a nu fi o trecere bruscă la acest
sistem şi pentru a exista o preluare în timp, întrucât în mare parte toate
salariile, pensiile, alocaţiile sunt virate prin carduri, îmi menţin ideea
ca plata contribuţiilor şi impozitelor să fie calculată lunar iar la începutul
anului viitor – pentru anul trecut să se facă o regularizare pe baza bonurilor
fiscale depuse de contribuabili iar pentru impozitul rezultat în plus acesta să
fie oprit automat prin sistemul bancar.
Totodată,
impozitele datorate de persoanele fizice să fie încasate automat prin crearea
acestui sistem informatic unic la care să fie legat şi sistemul bancar iar de
asemenea să se găsească nişte mecanisme de stimulare voluntară sau involuntară
la plata lor.
Constrângerea persoanelor fizice,
fără a fi încălcate principiile libertăţii umane poate să ducă, până la urmă la
conştientizarea conformării voluntare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu