vineri, 12 mai 2017

Angajăm ucenici şi stagiari? Primim mai mulţi bani de la stat ! Când şi în ce condiţii?



Angajăm ucenici şi stagiari? Primim mai mulţi bani de la stat !
Când şi în ce condiţii?

dr. ec. Nicolae-Cristian Juscu – expert contabil, consultant fiscal
birou@expertcontrol.ro


La data de 30 martie 2017, pe pagina oficială a Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale a fost postat un comunicat prin care se preciza că proiectul de lege privind ucenicia şi stagiatura la locul de muncă va fi transmis spre aprobare Parlamentului României.  De asemenea M.M.J.S. va elabora şi propune norme de aplicare ale acestei noi legi.
Ca să discutăm despre acest proiect de lege al uceniciei şi stagiaturii la locul de muncă îmi permit să prezint câteva date statistice pentru a putea întelege importanţa ei.  Datele statistice se referă la situaţia populaţiei României în funcţie de anumiţi factori cu privire la migrare, natalitate, decese etc. şi este prezentată pe larg în Anexa 1.
În anul 2017  populaţia României se prezintă astfel:
·                     19.237.513 persoane în scădere cu 135.221 faţă de 2016;
·                     43.720 persoane care au migrat (au plecat peste hotare);
·                     42,5 ani vârsta medie;
·                     1,49 rata de fertilitate;
·                     84 persoane/km2;
·                     61,3% în mediul urban;
·                     8.308 spor negativ;
·                     pe locul 59 situată la nivel global;
·                     4,3% rata şomajului dec. 2016 (persoane între 25-74 ani), după Polonia şi Bulgaria – date Eurostat;
·                     4,55% rata şomajului martie 2017;
·                     20,4% rata şomajului dec. 2016 (persoane sub 25 ani, mai multe femei decât bărbaţi), peste Bulgaria şi Polonia – date Eurostat;
·                     7,3% rata şomajului Regiunea Sud Vest Oltenia (cea mai mare din ţară);
·                     8,98 % rata şomajului în Gorj (printre cele mai ridicate la martie 2017);
·                     1,5% rata şomajului Bucureşti-Ilfov;
·                     2,9% rata şomajului Regiunea Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş);
·                     81,59% şomeri fără studii sau studii primare, gimnaziale, profesionale;
·                     14,16% şomeri cu studii liceale sau postliceale;
·                     4,26 % studii universitare;
·                     119.116 persoane între 40-49 ani;
·                     84.353 persoane între 30-39 ani;
·                     39.639 persoane sub 25 ani:
·                     1.609 lei minimul salariului mediu net 2017;
·                     2.105 lei salariul mediu net 2017 Gorj.

O primă concluzie, ce rezultă din ce am prezentat până acuma, este faptul că populaţia României este în scădere majoră, ajungând în anul 2050 la 15.206.524 persoane, cu creşterea mediei de vârstă la 48 ani, o scădere a densităţii de 66 persoane/Km2, o creştere a fertilităţii la 1,72 şi ocupând locul 81 al ţărilor = populaţie mai puţină şi mult mai bătrănă!

O altă concluzie, este faptul că pentru luna martie 2017 rata şomajului în România este sub media pe Europa, că polii industriali s-au stabilit în Bucureşti şi Ilfov, precum şi în zona de vest a ţării, că avem un procent foarte mare de şomeri fără studii, sau studii medi şi ponderea cea mai mare a persoanelor şomere este între 30-49 ani. 

De asemenea, Regiunea Sud Vest Oltenia este cu şomajul cel mai ridicat din ţară, judeţul Gorj ocupând locul 7, fiind urmat de judeţul Olt iar înaintea lor fiind judeţul Dolj.


Totodată, scăderea şomajului faţă de luna ianuarie poate să rezulte în primul rând şi din migrarea populaţiei peste hotare, sau nedepunerea actelor pentru a fi luaţi în baza de date a A.J.O.F.M.
Județul Neamț are cel mai mic salariu mediu net din țară – 1.609 lei, la polul opus fiind Bucureștiul cu 3.207 lei, județul Gorj având 2.105 lei salariul mediu net.

Având în vedere ce am prezentat anterior, se poate spune că necesitatea modificării legii uceniciei și stagiaturii este datorită actualului context economic al României și al faptului că tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 ani își găsesc un loc de muncă tot mai greu.

Necesitatea uceniciei la locul de muncă apare datorită nevoilor formării profesionale de la locul de muncă al angajatorului.  Totodată, un alt scop este acela de a se păstra și continua anumite meserii tradiționale în actualul context economic.
Situația învățământului românesc era:
Anul 1990
·                     12.000 elevi școli și colegii teoretice;
·                     140.000 elevi licee tehnice;
Anul 2012
·                     70.000 elevi școli și colegii teoretice;
·                     76.000 elevi licee tehnice.
Migrarea tinerilor către universitățile particulare au dus la o destabilizare a învățământului liceal și profesional și o inflație de forță de muncă cu studii medii pregătită, o lipsă acută de personal calificat.
Speranță tinerilor de a deține o licență de învățământ universitar situează România în anul 2017 la nivel de vânzători în supermarkt, sau manichiuriste cu studii superioare!
Îmi permit să citez o absolventă de învățământ universitar - an terminal, care spunea:

” – Nu îmi place profilul pe care l-am ales dar abia astept să termin acum licența și sa plec la Timișoara să fac un curs de manichiuristă!”

Mediul de afaceri se confruntă în momentul de față cu lipsă unui personal calificat în domeniile: ospătari, sudori, mecanici, lăcătuși, muncitori în domeniul construcțiilor, tâmplari, dulgheri, tehnicieni în diferite domenii, electricieni etc.

Cine beneficiază de ”ucenicie”?
Persoanele care au vărsta mai mare de 16 ani până la 25 ani, sau 15 ani împliniți cu acordul părinților și prin voință proprie vor să se angajeze ca ucenic.

Cât durează ”ucenicia”?
-          12 luni pentru nivelul 2 de calificare;
-          24 luni pentru nivelul 3 de calificare;
-          36 luni pentru nivelul 4 de calificare.

Ce document se încheie între angajator și ”ucenic”?
Angajatorul încheie un contract de ucenicie asigurându-i ucenicului resursele materiale, umane și financiare necesare organizării activității.

Cine poate să aibă calitatea de angajator?
Calitatea de angajator o pot avea:
-          Persoane fizice autorizate cu minim 1 an activitate;
-          Intreprinderi individuale dar nu pot angaja mai mult de 3 ucenici;
-          Societăți comerciale.

Cât primește angajatorul de la statul român – bugetul asigurărilor de șomaj pentru ”UCENICI”?
Angajatorul care a încheiat un contract de ucenicie primește o sumă de 1.125 lei/lună în limita fondurilor alocate cu această destinație obținute din fonduri europene structurale și de investiții.
Cât primește angajatorul de la statul român – bugetul asigurărilor de șomaj pentru ”STAGIARI”?
Angajatorul care a încheiat un contract de stagiu primește o sumă de 1.350 lei/lună în limita fondurilor alocate cu această destinație obținute din fonduri europene structurale și de investiții.

Găsim tineri dornici de aceste lucruri, să devină ”ucenici” sau ”stagiari”?
Studiile arată ca generația ”MILENARIILOR”, persoanele născute între 1980 și 2000, în medie schimbă între 5-8 locuri de muncă. 
De asemenea, majoritatea tinerilor talentați din această generație renunță cu ușurință la actualele locuri de muncă considerând că nu au ce învăța de acolo, generația lor fiind împotriva regulilor și mai libertini, gata să își asume riscuri. 
Personalitatea milenarilor se poate regăsii într-o listă de tipologii ca:
-         Femeile hotarâte orientate către carieră;
-         Profesioniști în tehnologie;
-         Tinerii absolvenți de facultăți care rămân în marile orașe prin orice sacrificii;
-         Pasionați de selfie și activi în social media;
iar lista poate să continue.
          Nu reprezintă o generație de aruncat ci doar o generație greu de controlat care totuși poate să dea rezultate foarte bune!
          Viitorul în piața forței de muncă este munca de acasă!
          Munca de acasă este un subiect sensibil pentru angajatori romani, dar care a dat rezultate foarte bune în companiile straine în contextul evoluției tehnologiei.
          La ora actuală viitorul companiilor îl reprezintă învestițiile în capitalul uman!


duminică, 7 mai 2017

IMPOZITUL PE VENITUL ANUAL GLOBAL “VERSUS”– IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL PE GOSPODĂRIE - bugetul de stat câştigă sau pierde?



IMPOZITUL PE VENITUL ANUAL GLOBAL 
“VERSUS”–
IMPOZITUL PE VENITUL GLOBAL PE GOSPODĂRIE - bugetul de stat câştigă sau pierde?


dr. ec. Nicolae-Cristian Juscu – consultant fiscal, expert contabil
Târgu Jiu

 Abstract:
            Impozitul pe venitul anual global şi impozitul pe venitul global pe gospodărie, două definiţii ale impozitului care par să aibă foarte multe în comun şi ar fi trebuit să se asemene, dar prin principiile lor de aplicare sunt total opuse, aplicarea celui din urmă neştiind ce implicaţii va avea asupra impactului bugetar.


Cuvinte cheie: Impozit, venit anual global, venit din gospodărie, venituri din salarii, consultant fiscal, venituri, cheltuieli, deduceri.

 Introducere

Pornind de la titlul acestui articol, răsfoim în urmă actele normative şi vedemdacă  există similitudini între cele două noţiuni: impozitul pe venitul anual global şi impozitul pe venitul global pe gospodărie.
Primele clarificări şi definiţii ale impozitului pe venitul anual global au fost realizate şi publicate în 27 august 1999 prin O.G. 73/1999 – privind impozitul pe venit.  Aici, pentru prima dată este definită noţiunea de impozit pe venit anual global ca fiind “suma datorată de o persoană pentru veniturile realizate într-un an fiscal”[1] şi căreia îi este aplicată o cotă de impozitare.
Tot în cadrul acestei Ordonanţe de Guvern este stabilit ca şi componentă a venitului anual global printre altele venitul din salariicăruia îi pot fi deduse o serie de cheltuieli din el.
De asemenea, este stabilit cine are obligaţia de a calcula şi de a reţine venitul din salarii  (în speţă “plătitorul de salarii”, adică angajatorul ) şi data la care se virează la bugetul de stat.  Mai apare însă o noţiune nouă şi anume fişa fiscală în baza căruia este calculat impozitul pe venitul din salarii.
În contextul acestui act normativ mai este de remarcat faptul că, impozitul pe venitul din salarii este calculat şi plătit lunar şi abia în anul următor, în baza fişei fiscale sunt efectuate regularizări.
Aşa cum am spus, pe lângă venitul din salarii mai avem venitul din activităţi independente, venitul din cedarea folosinţei bunurilor, venitul din dividende şi dobânzi, venitul din pensii precum şi alte venituri, toate fiind sub incidenţa impozitului pe venit.
Concluzia de moment, care rezultă din cele prezentate anterior, este faptul că avem un impozit anual global care este plătit lunar şi ulterior, în anul fiscal următor acesta este regularizat – reglat în funcţie de cheltuieli.
Impactul bugetar pe anul 2016 al impozitului pe venit a fost de 27,3 miliarde lei[2] din care impozitul pe salarii a fost de 20,9 miliarde lei, mai mult faţă de anul 2015 cu aproximativ 2 miliarde lei pentru fiecare impozit şi anume: impozit pe venit 25,9 miliarde lei şi impozit pe salarii 18,9 miliarde lei.
În anul 2017, se preconizează un impozit pe venit, ca şi venituri curente ale bugetului de stat,  în sumă de 28,3 miliarde lei[3] din care impozit pe salarii 24,7 miliarde lei.
Deci, se poate spune fără menajamente că ponderea veniturilor la bugetul de stat în România sunt cu precădere venituri salariale, care până în momentul de faţă inclusiv anul 2017 sunt reţinute şi plătite de angajator.
Aşa cum au precizat reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, la sfârşitul lunii aprilie 2017 ar trebui să intre în vigoareCodul economic” care va cuprinde toate legile economice cu precădere Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea societăţilor comerciale şi Legea evaziunii fiscale.
Odată cu apariția ”Codului economic” este introdusă o nouă metodă de calcul a veniturilor nete din salarii și asimilate salariilor, impozitarea acestuia făcându-se în baza venitului net anual global pe gospodărie[4].
Practic nu ne apare un impozit nou sau o taxa nouă ci doar un nou mod de calcul care se face în baza unei declarații de venit global (declarație de impunere).
Primul dezechilibru care va aparea în bugetul de stat va fi faptul că venitul net anual global pe gospodărie se va declara începând cu anul 2019, până pe 25 mai și se va plăti în două tranșe odată la depunerea declarației și o dată în 60 zile de la depunerea acesteia.  Altfel spus, va exista un decalaj al plății acestuia de aproximativ un an și jumatate, care se speră de actualul Guvern se va compensa prin fiscalizarea tot mai mare a diferitelor activități comerciale și de servicii.  De asemenea, de la 01 ianuarie 2018 se va aplica noua metodă de calcul pentru determinarea venitului net anual global pe gospodărie.
Pentru a clarifica problema impozitului venitului net anual global pe gospodărie, vom structura prezentarea acestei noţiuni fiscale în cele ce urmează sub formă de întrebări.
Cum se determină “venitul net anual global impozabil pe gospodărie”?
Venitul ne anual global (Vga) este calculat la nivelul fiecărei gospodării, el însumând toate veniturile/câştigurile nete/brute obţinute de fiecare membru al gospodăriei din România.  Nu sunt luate în calculul acestuia veniturile neimpozabile sau veniturile realizate de persoanele scutite.
Determinarea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei[5] se efectuează pe baza punctajului acordat în funcţie de numărul membrilor gospodăriei.
Punctajul acordat gospodăriei reprezintă numărul membrilor gospodăriei plus un punct.
Exemplu:
Avem familia X care are 3 membri.
Punctajulacordat va fi:
3 + 1 = 4
Plafon neimpozabil rezultat dintre produsul punctajului acordat, 1.000 lei şi 12 luni:
4 X 1.000 lei X 12 luni = 48.000 lei
În acest caz, dacă familia X nu va depăşi plafonul neimpozabil de 48.000 lei atunci nu vor plăti impozit pe gospodărie şi mai mult vor primi sub formă de alocaţie o sumă de 1.600 lei/an pentru fiecare copil minor care urmează orele de curs.
Cum se defineşte “Gospodăria”?
„Gospodăria” reprezintă totalitatea persoanelor fizice înrudite sau neînrudite, au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună şi care locuiesc sau nu locuiesc împreună la acelaşi număr cadastral.
Patrimoniu reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică[6], a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi ce pot să aparţină uneia sau mai multor persoane fizice.
Putem exemplifica astfel mai multe tipuri de gospodărie şi anume:
·                     O familie altcătuită din soţ, soţie şi copii lor:
·                     O familie alcătuită din soţ, soţie, copii şi bunici;
·                     O familie alcătuită din soţ, soţie, copii, bunici, fraţi ce pot să locuiască în aceeaşi casă sau pot să locuiască în case diferite şi împreună formează o gospodărie, locuind la același număr cadastral;
·                     Stundenţii care pe parcursul anului locuiesc în căminele studenţeşti şi împreună au un patrimoniu comun;
·                     Două persoane care sunt necăsătorite dar se gospodăresc împreună etc.
Concluzionând cele prezentate anterior se poate spune că nu este obligatoriu ca toţi membrii să fie proprietarii imobilului (patrimoniului) ci doar să se „gospodărească” împreună, locuind practic la acelaşi număr cadrastral.
Cum se constituie“Gospodăria”?

“Gospodăria” este constituită în baza unei decizii emisă de organul fiscal competent în 60 de zile de la depunerea cererii de către membrii săi.
În cererea depusă se vor trece toţi membrii care formează gospodăria, cu datele de identificare ale acestora precum şi persoana care este desemnată reprezentantul gospodăriei.  Orice modificare cu privire la componenţa gospodăriei va fi notificată organului fiscal competent în termen de 30 de zile de la producerea ei.
Al doilea dezechilibru va apărea prin faptul că, prin definirirea “gospodăriei” din punct de vedere fiscal şi juridic, vor exista foarte multe situaţii în realitatea aplicării acestuia în România, unul dintre exemple fiind acela că sunt foarte multe persoane la ora actuală care nu şi-au declarat domiciliul de flotant şi nu sunt luate în spaţiu, sau autoturismele încă figurează pe numele lor dar sunt vândute de foarte mulţi ani, sau există contracte de închiriere care nu sunt declarate la organele fiscale şi exemplele sunt foarte multe.
Se impune astfel în prima fază a aplicării impozitului pe venitul net anual global pe gospodărie o centralizare a întregii situaţii în momentul de faţă din România, practic un recensământ, prentru a cunoaşte situaţia exactă de la care se pleacă.
Necesitatea introducerii impozitului pe venitul net anual global pe gospodăriei!
Se urmăreşte în primul rând stabilirea unui impozit în mod echitabil determinat pentru fiecare persoană fizică, fiind luate în calcul deducerile fiscale acordate acestora şi eliminându-se astfel discrepanţele de până acuma.  Practic pentru 2 persoane aflate într-o gospodărie, având un salariu minim va rezulta un impozit de plată mult mai mic decât pentru 2 persoane aflate într-o gospodărie, având un salariu minim, care una dintre ele mai deţine şi nişte contracte de închirie şi astfel va trebui să plătescă mult mai mult.
În al doilea rând, prin deducerile fiscale acordate adică prin anumite cheltuieli care sunt permise şi sunt deductibile este creat un mecanism voluntar, ireversibil de fiscalizare a tuturor activităţilor cu „risc fiscalde evaziuneşi determinarea inevitabilă a agenţilor economici de conformare voluntară,practic de constrângere a „economiei negre”.  Sunt astfel stimulate printre altele şi serviciile medicale private, educaţia privată, asigurările de bunuri şi serviciile în domeniul construcţiilor.
În al treilearând se crează noi locuri de muncă în sistemul privat, se reduce povara fiscală pentru familiile cu venituri mici, se stimulează scăderea analfabetismului prin acordarea de alocaţii copiilor care au absenţe mai puţin de 10% din totalul orele de curs se crează astfel un „lanţ trofic” ce odată pus la punct va fi greu să fie distrus.
Aşa cum am prezentat şi în numărul 1 al Revistei de specialitate C.E.C.C.A.R.ca propupunere de reducere a evaziunii fiscale deducerile cheltuielilor lunare ale salariaţilor şi pensionarilor pe baza bonurilor fiscale aduse iată că această metodă este aplicată cu succes în alte state şi a avut rezultate foarte bune, spre exemplu în S.U.A. impozitul este denumit „TAX DAY” iar data de 18 aprilie a fiecărui an este memorabilă pentru fiecare cetăţean american de a depune declaraţia fiscală.
În Franţa spre exemplu autorităţile fiscale percep impozit de la orice tip de venit şi de la oricine indiferent dacă stai în mod oficial, ai obţinut rezidență sau ai un „titre de sejour”.  Toate persoanele care stau mai mult de un an de zile în Franţa sunt obligată la declararea tuturor veniturilor.  Declaraţiile fiscale „declarations fiscales” se pot completa pe internet sau la ghişeu nu mai târziu de luna mai, pentru anul trecut, iar plata impozitului se va realiza cu luna septembrie.
Calculul impozitului depinde de numărul membrilor familiei, denumiţi „bucăţi”, de abateri „les abattements” la care ai dreptul (exemplu: mănânci la serviciu şi te duci cu maşina ai dreptul la un „abattement” între 1-10”, sau poţi aplica un „abattement” universal de 20%) şi de deducerile fiscale permise.
Aşa cum a precizat şi autoarea „Karla Blog” în articolul său publicat pe blogul personal, în Franţa o dată cu declararea impozitelor sunt realizate evenimentente naţionale în media în care eşti sfătuit cum să plăteşti în mod legal mai puţin impozit[7].  Chiar şi aşa, cu o povară fiscală de peste 47% la sută, cetăţenii îşi plătesc până la ultima centimă din impozitul datorat la stat fiind mulţumiţi că banii cheltuiţii sunt pentru confortul lor de viaţă.
            Am dat astflel căteva exemple şi am făcut o paranteză pentru a arăta că nu suntem singurii care vom aplica un astfel de impozit şi că în alte state acest impozit pe gospodărie, pe familie sau cum mai este el denumit a dat şi dă foarte multe rezultate fiscale.
Care sunt cotele de impozitare?
Pentru venitul net anual global pe gospodărie se aplică două cote de impozitare şi anume:
·                0%  pentru venituri mai mici de 2.000 lei pe lună;
·                10% pentru venituri mai mari de 2.000 lei pe lună.
Care sunt cheltuielile deductibile?
În aplicarea impozitului pe venitul net anual global pe gospodărie sunt deductibile următoarele:
·                     cheltuieli cu medicamentele pentru boli cronice şi grave;
·                     cheltuieli cu construcţii de locuinţe, reabilitare termică, renovare;
·                     cheltuieli cu primele de asigurare şi sistemul privat de sănătate;
·                     cheltuieli cu asigurările de bunuri şi de locuinţe;
·                     cheltuieli cu fondul de pensii facultative;
·                     taxele de şcolarizare pentru copii în special din sistemul privat de sănătate;
·                     cheltuieli cu abonamente la dans, fitness, gimnastică, activităţi sportive;
·                     cheltuieli cu activităţi culturale de teatru, cinema, spectacole;
·                     cheltuieli cu activităţi non-profit;
·                     cheltuieli cu achiziţii de cărţi şi produse de papetărie;
·                     cheltuieli cu servicii balneo-climaterice, fizioterapeutice, kinetoterapeutice.
Care este termenul de aplicare, termenul de depunere şi termenul de plată?
Termenul de aplicare a noii metodologii de calcul este 01 ianuarie 2018.
Termenul de depunere a declaraţiei fiscale este 25 mai 2019.
Termenul de plată a impozitului datorat pe gospodărie:
·                     ½ din suma datorată la data depunerii declaraţiei;
·                     ½ din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei.
Cine va fi desemnat să completeze declaraţiile de venit global?

Declaraţiile privind venitul net anual global pe gospodărie vor fi completate, în numele membrilor gospodăriei, fiind luate în calcul documentele justificative de cătreconsultanţii fiscali.
            Prin formularea articolului 122*, alin. 1 din proiectul de Cod economic, au apărut o serie de discuţii cu privire la câteva aspecte şi anume:
1.                   “care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor gospodăriei faţă de autorităţile publice…”[8] acest lucru făcând referire la responsabilitatea reprezentantului gospodăriei sau la responsabilitatea consultantului fiscal cu privire la realitatea documentelor justificative puse la dispoziţie.
2.                   Obligarea consultanţilor fiscali de a li se aronda un număr de gospodării aproximativ 200 din mediul urban şi 250-300 în mediul rural.
3.                   Apariţia a 35.000 de consultanţi fiscali noi care vor fi selecţionaţi şi pregătiţi în cursul anului 2018, până cel tărziu la 01 decembrie de când se va face arondarea gospodăriilor.  Plata acestora se va face de către Guvern, ca şi medicii de familie şi vor avea 3 surse de venit:
·                     Un venit per capita reflectându-se în numărul de persoane din gospodăriile pe care le gestionează;
·                     Un venit din comisioanele încasate pentru plăţile făcute în numele reprezentanţilor gospodăriei şi care este cuprins între 2% şi 5%, comision plătit de administraţiile fiscale
·                     Un venit din comisioanele rezultate ca urmare a plăţilor către diverşi operatori privaţi pentru utilităţi şi care vor dori să îşi încasaze serviciile efectuate cu ajutorul consultanţilor fiscale de la reprezentanţii gospodăriilor, comision plătit de agenţii privaţi.

Având în vedere cele menţionate mai sus, sunt încalcate principiile fundamentale ale profesiei de consultant fiscal precum şi condiţiile de atribuire a calitaţii aşa cum sunt prevăzute în Ordonanţa nr. 71/2001 – privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală citez:

“art. 1 Prezenţa ordonanţă constituie cadrul juridic privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală ca activitate independentă, de către persoanele care au dobândit această calitate.”

Un semnal de alarmă major este deja tras în sensul că profesia liberală de consultant fiscal se poate transforma şi reîntoarce în timp, va involua la aceea de “PERCEPTOR” şi aici voi cita un pasaj memorabil din cartea “MOROMEŢII” de Marin Preda, capitolul XVIII:

 

– Cee, bă, ce cauți aici, de ce nu-ți plătești impozitele? Ce, bă, vreai să ți le plătesc eu din buzunar?!”.

 

Având în vedere că de selecţia, pregătirea şi plată acestor “consultanţi” se va ocupa statul Român, atunci sintagma de consultant fiscal va trebui să dispară obligatoriu din Codul economic.

Ce noutăţi o să apară în Codul economic?
1.                   Toate veniturile care au fost constatate de organele fiscale şi a căror sursă nu a putut fi justificată vor fi impozitate cu 16%
2.                   Impozitarea venitului din salarii se va face în conformitate cu noile prevederi ale venitului net anual global impozabil.
3.                   Veniturile din investiţii ca căror sumă este mai mare decât echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu cota de 3%.
4.                   Costul achiziţiei telefoanelor, abonamentele şi altor servicii de telefonie vor fi deductibile.  Sunt discuţii şi propuneri ca şi hrana salariaţiilor să fie luată în calcul la deducerea fiscală.


CONCLUZII
          Amânarea la plată a cel puţin un an şi jumătate a impozitului pe salarii va crea un deficit major, aşa cum am prezentat anterior, de cel puţin 10 miliarde lei, deficit care va fi mărit cu plata salariilor a 35.000 de “consultanţi fiscali”.
            Recensământul tuturor gospodăriilor, a bunurilor mobile şi imobile va fi un proces anevois şi de durată.
            Principiile profesiei de consultant fiscal vor fi încălcate foarte grav în acest context de proiect de lege.
            Determinarea cheltuielilor deductibile şi legalitatea documentelor sunt probleme foarte sensibile care trebuie stabilite clar cine şi le asumă, răspunzând pentru ele.
            În momentul de faţă nu există pârghii, mecanisme de a determina persoanele fizice sa depună declaraţiile fiscale şi nici să plătească impozitele datorate.  Există familii care sunt în pragul subsistenţei de la care nu se poate recupera nimic de către stat.  De asemenea, sunt familii analfabete funcţional care nu conştientizează nedeclararea acestui impozit pe gospodărie cât şi neplata lui.  Ajungem astfel în situaţia în care nu îşi vor permite să plătească un “consultant fiscal” şi care la rândul lui nu le va întocmi declaraţia fiscală.
            Nu există un sistem centralizat, informatizat la nivel de România care să cuantifice aceste colectări fiscale la bugetul de stat şi care prin pârghii să nu permită mai departe desfăşurarea altor mecanisme. 
Spre exemplu: obții venituri din salarii, chirii dar totuși deții foarte multe amenzi neplătite la bugetul de stat (amenzi de cerculație, parcare, impozite neplătite etc.) atunci dacă ipotetic vorbind eşti găsit într-o bază de date comună, statul să te determine într-un fel să plăteşti sau să îşi recupereze sumele, practic să îți retragă banii automat din veniturile tale lunare sau să folosească alte pârghii:
·                     Nu beneficiezi de spitalizare gratuită până la recuperarea sumei;
·                     Nu îţi primeşte copilul la şcoală la fel până la recuperarea sumei;
·                     Ai făcut o tranzacţie de bani sau în natură pe care o blochează până la recuperarea sumei etc.
            Totuşi, luând ca exemple bune experienţa altor state avem certitudinea că sistemul poate fi implementat cu succes şi la noi în ţară, dar după ce a fost analizat şi pregătit în detaliu cu specialişti în domeniu, profesionişti din profesiile liberale avocaţi, consultanţi fiscali, notari, experţi contabili etc. cât şi organisme cheie ale statului.  De asemenea, ar trebui să existe o dezbatere publică în care la fel să fie luată în calcul şi părerea persoanelor fizice din teritoriu pentru a nu fi scapaţi diferiţi factori.
            Ca şi propunere în momentul de faţă, pentru a nu fi o trecere bruscă la acest sistem şi pentru a exista o preluare în timp, întrucât în mare parte toate salariile, pensiile, alocaţiile sunt virate prin carduri, îmi menţin ideea ca plata contribuţiilor şi impozitelor să fie calculată lunar iar la începutul anului viitor – pentru anul trecut să se facă o regularizare pe baza bonurilor fiscale depuse de contribuabili iar pentru impozitul rezultat în plus acesta să fie oprit automat prin sistemul bancar.
            Totodată, impozitele datorate de persoanele fizice să fie încasate automat prin crearea acestui sistem informatic unic la care să fie legat şi sistemul bancar iar de asemenea să se găsească nişte mecanisme de stimulare voluntară sau involuntară la plata lor.
            Constrângerea persoanelor fizice, fără a fi încălcate principiile libertăţii umane poate să ducă, până la urmă la conştientizarea conformării voluntare.




[1]Art. 1, lit. a din O.G. 73/199– privind impozitul pe venit.
[2]Art. 2, alin 1, anexa 1 din Legea 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.
[3]Art. 2, alin. 1, anexa 1 din Legea 6/2017 a bugetului de stat pe anul 2017.
[4]Art. 821 din proiect Codul economic.
[5]Art. 118, alin.3 din proiect Codul economic.
[6]Art. 57^1, alin. 2 din proiect Codul economic.
[7]Sursa:http://www.efranta.ro/despre-efranta/item/1015-cum-se-calculeaza-taxele-si-impozitele-franta
[8]Art. 122*, alin. 1 din proiect Codul economic